Wedding Bands

Kelemen Hunor: UDMR nu s-a decis daca va sprijini sau nu viitorul Guvern

Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat duminica, la Deva, ca trebuie sa vada mai intai programul de guvernare si lista membrilor noului Cabinet pentru a putea lua o decizie in ceea ce priveste sprijinirea viitorului Guvern: "Cei care au avut 235 de voturi pentru a da jos Guvernul Ungureanu sunt convins ca au 235 de voturi, suficiente pentru a instala un nou Guvern. Eu cred ca un om responsabil nu se antepronunta - nici eu nu ma antepronunt, pana nu vad programul de guvernare si lista guvernului, directiile principale, politicile publice care vor fi aplicate de noul Guvern", potrivit Agerpres.

Liderul UDMR a adaugat ca "Nu pot sa spun ca vom sprijini sau nu vom sprijini (Guvernul, n.red.). Important, din punctul nostru de vedere, este sa avem un guvern cat mai repede, pentru stabilitate politica si pentru stabilitate economico-financiara''.

Kelemen Hunor mai spune ca pentru UDMR cel mai important lucru este acum campania electorala pentru alegerile locale, unde Uniunea isi propune sa obtina un rezultat cel putin la fel de bun ca in anul 2008: "Prezenta noastra in structurile locale, atat in judete, cat si in administratia locala, este importanta. Marea majoritate a deciziilor care au un impact direct asupra cetateanului sunt luate la nivelul autoritatilor locale si dezvoltarea comunitatilor locale se hotaraste la acest nivel".

Potrivit acestuia, UDMR va avea 9.480 de candidati in alegerile locale din iunie, dintre care 317 vor candida pentru primarii, iar 13 pentru functia de presedinte al unui consiliu judetean. Numarul candidatilor UDMR este mai mare cu 500, comparativ cu anul 2008. El a precizat ca programul electoral al UDMR a fost conturat pe problemele locale identificate in urma unei consultari publice in care 80.000 de familii maghiare au raspuns la intrebarile dintr-un chestionar. In urma prelucrarii acestor date au fost identificate 300 de probleme importante ale comunitatii maghiare, primele fiind legate de situatia si siguranta sociala, starea de sanatate, infrastructura rutiera judeteana si locala, infrastructura de apa si canalizare, invatamantul in limba maghiara si folosirea limbii materne.

Guvernul va anunta pana la sfarsitul lunii iunie un nou nivel al redeventelor in sectorul energetic. Victor Ponta: In Romania media este de 4%, media europeana e de peste 20%

Guvernul va anunţa, până la sfârşitul lunii iunie, un nou nivel al redevenţelor pentru sectorul energetic, a declarat premierul Victor Ponta duminica dimineata, la emisiunea "După 20 de ani" de la Pro Tv, potrivit Mediafax: "Am de gând ca, în perioada imediat următoare, să modificăm sistemul redevenţelor, pentru că să ai în România o medie de 4% în condiţiile în care media europeană este peste 20%....Nu pot avansa încă o cifră până nu o stabilesc".

El a precizat că noul nivel de redevenţe, care ar urma să fie aplicat ulterior, va fi anunţat cât mai repede, până la sfârşitul actualei sesiuni parlamentare. Sesiunea parlamentară se încheie la sfârşitul lunii iunie.

Regândirea sistemului de redevenţe şi a taxelor de exploatare a resurselor în acord cu prevederile comunitare face parte din programul de guvernare al Cabinetului Ponta.

La finalul anului trecut, fostul Guvern Boc a a anunţat că a decis, prin ordonanţă de urgenţă, dublarea redevenţei pentru aur, platină şi argint, de la 4% la 8% din valoarea producţiei, şi majorarea redevenţei de la 4% la 6% pentru celelalte produse miniere, precum cărbunele şi apele minerale, o cotă de 20% din taxe urmând să fie cedată autorităţilor locale.

Actul normativ prevedea creşterea redevenţelor la 6% pentru producţia de cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, metale radioactive, pământuri rare, pietre preţioase şi semipreţioase, dar şi pentru ape minerale terapeutice, ape termoninerale, ape geotermale şi gazele care le însoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice şi la 8% din valoarea producţiei pentru minereuri de metale nobile. Din categoria minereurilor metale nobile fac parte argintul, aurul, mercurul şi metalele platinice (ruteniu, osmiu, rodiu, iridiu, paladiu şi platina).

La sfârşitul lunii martie a acestui an, Guvernul Ungureanu a anunţat însă că ordonanţa de uurgenţă privind majorarea redevenţelor la minereuri feroase şi neferoase, aur, platină şi argint transportul şi tranzitul petrolului a fost lecturată de Guvernul Boc, dar nu şi publicată în Monitorul Oficial, astfel că nu este aplicată.

Cristian Diaconescu: Ii solicit premierului desemnat ca, in ceea ce priveste institutia diplomatiei romanesti, sa faca o exceptie privind politizarea

Ministrul interimar de externe, Cristian Diaconescua transmis un mesaj clar premierului Victor Ponta. "Ii solicit premierului desemnat ca, in ceea ce priveste institutia diplomatiei romanesti, sa faca o exceptie privind politizarea", a spus Diaconescu, atragand atentia ca in caz contrar aderarea la Schengen va fi ratata.

"Ii solicit premierului desemnat sa faca o verificare in ceea ce priveste loialitatea si profesionalismul diplomatilor din Centrala si strainatate", l-a indemnat ministrul pe noul premier.

Argumentul lui este unul firesc: diplomatii de la Moscova, Bruxelles si Washington, ca sa cuprinda globul de la un capat la altul, "si-au facut datoria sub mai multe guverne si au adus proiectele la o faza de implinire extrem de avantajoasa pentru Romania".

Diaconescu a avertizat ca "politizarea la nivelul comunicarii si in dialogul cu partenerii nostri nu va ramane nesanctionat". Atata vreme cat cei care si-au stabilit deja mandatele si interactiunea cu partenerii europeni vor fi lasati sa isi duca treaba la bun sfarsit, atunci, considera fostul ministru, obiectivul aderarii la Schengen va fi indeplinit, motiv de lauda pentru noii premier si ministru de externe. "Daca oamenii vor fi schimbati, va asigur ca esecul va fi garantat", a fost avertismentul lui Diaconescu.

El a mai spus ca niciunul dintre secretariiat din MAE nu si-a anuntat intentia de a-si da demisia si nici nu crede ca asta trebuie sa se intample.

Cu un ton patimas, pentru ca s-a si scuzat la final, Diaconescu se intreba retoric, rostind numele secretarilor de stat, care ar putea fi inlocuit: "Nu ar avea absolut niciun motiv (n.r. pentru inlocuire). Pe cine, pe Luminita Odobescu (n.r. secretar de stat care gestioneaza problematica UE) care se ocupa de 20 de ani de UE? Pe Bogdan Aurescu? Sau pe secretarul general (n.r. Maria Ligor) care a fost ambasador in Spania si a gestit foarte bine problemele romanilor de acolo si in al carei mandat au fost ridicate restrictiile pe piata muncii pentru romani?".

Semnale pozitive pentru aderarea la Schengen

"Diplomatia are o serie de responsabilitati atata timp cat aceasta tema a intrat in zona discutiei politice. Prin eforturile tuturor am ajuns la un punct destul de avansat, cu un procent destul de ridicat de certitudine de intrare in Schengen in acest an", a spus Cristian Diaconescu despre un obiectiv imediat, ce ar trebui sa fie indeplinit in mandatul lui Andrei Marga.

Echipa actuala initiase o serie de demersuri diplomatice de convingere a Olandei sa renunte la opozitia sa pentru aderarea la Schengen. Numai ca situatia s-a schimbat si la Haga, premierul Rutte dandu-si demisia acum doua saptamani si urmand sa fie alegeri anticipate in toamna.

Diaconescu a avut la Bruxelles, la mijlocul lunii aprilie, o intalnire bilaterala cu omologul sau. in cadrul acesteia au stabilit cateva actiuni despre care diaconescu spune ca spera sa fie puse in practica, in ciuda situatiei politice aparute intre timp si la Haga.

Ele ar consta in prezenta unei delegatii din ministerul de externe olandez la Bucuresti pentru a discuta chestiuni aplicate si printr-o vizita a procurorului general al Olandei pentru a se pune la curent cu progresele justitiei romane, din punct de vedere tehnic.

Faptul ca si presedintele Consiliului Eurpean, Herman Van Rompuy, a declarat la Bucuresti ca Olanda trebuie sa isi schimbe pozitia in privinta aderarii Romaniei la Schengen s-a adaugat semnalelor pozitive pe care le-a avut Romania in ultima vreme.

Numai ca, a remarcat Diaconescu, evolutiile politice din ambele tari pot influenta evolutia situatiei. Iar instabilitatea politica din Romania "va genera o fragilitate a mesajului pe care il transmitem".

In acest sens, ministrul a remarcat ca pentru partenerii europeni este foarte importanta adoptarea strategiei anticoruptie. Desi toate partidele politice par saie in consens pe aceasta tema, orice ezitare va ridica semne de intrebare in exterior.

Ridicarea MCV - acest mecanism folosit uneori abuziv trebuie schimbat

Romania anului  2012 este alta decat Romania anului 2007, criteriile statului de drept sunt indeplinite, iar "aceasta monitorizare aplicata oarecum nediferentiat nu mai e adecvata statutului de stat demn si democratic pe care l-am dobandit".

"Eforturile conjugate ale mai multor institutii trebuie sa asigure eliminarea MCV",  mai spus ministrul. Ela recunoscut ca mai sunt probleme de rezolvat, "dar politic - acest mecanism folosit uneori abuziv, trebuie schimbat".

Principalele declaratii ale bilantului activitatii  lui Cristian Diaconescu la MAE:

13.03: Va rog sa imi permiteti sa raspund doar la intrebari de politica externa, pentru a pastra autonomia acestei institutii.

• Diplomatia romana a avut un rol activ la nivel european, in special in privinta politicilor la nivelul UE: accederea in spatiul Schengen, contributia Romaniei la dosarul converentei in uniunea economica si monetara, cele patru libertati ale UE, contributia la politica de coeziune si CAP.
• Dezvoltarea parteneriatelor speciale cu tari din familia europeana si nord-atlantica. Sunt extrem de multumit de discutiile cu omologii din Germania, Olanda, Ucraina, Serbia, Ungaria, Italia.
• MAE a pregatit participarea Romaniei la summit-ul NATO de la Chicago, consideram ca am stabilit un cadru proprice in ceea ce priveste interesele comune ale Romaniei si Aliatilor sai. Prin demersurile diplomatiei Romanesti, scutul antiracheta a devenit parte a conceptului de aparare, descurajare a NATO. Decizia formala se va lua la Chicago. 
• Diplomatia romaneasca are obligatia sa continue aceste demersuri si sa sprijine proiectul in dilogul cu partenerii din NATO si partenerul strategic, SUA.
• MAE a promovat o agenda activa cu partenerii regionali si o remarc pe aceea cu parntenerii de la Chisinau, reflectata si de vizita presedintelui Nicolae Timofti in tara noastra.
• Sunt foarte bucuros de modul deosebit in care s-a realizat o deschidere importanta in dialogul cu Fed. Rusa. Ne putem apropia in perioada urmatoare de consolidarea unei agende pragmatice in relatia cu Rusia si aceste demersuri trebuie continuate cu o si mai mare insistenta.
• Remarc proiectele cu partenerii din alte parti ale lumii, China. Exista posibiltiatea si cred ca o insistenta bine fundamentata trebuie desfasurata ca urmatoarea intalnire dintre statele din sud-estul Europei si China sa se desfasoare la Bucuresti.
• As vrea sa reamintesc, sigur n-a atras atentia de o maniera pregnanta, dar e un rezultat foarte important, faptul ca in martie Cons. Drepturilor Omului al ONU a adoptat rezolutia pe drepturile omului initiata de Romania. Profilul Romaniei a avut foarte mult de castigat.
• Impreuna cu colegii mei, la inspiratia lor si cu colaborarea lor am initiat o serie de reforme institutionale.
• La 13 februarie 2012, MAE a lansat un proiect cofinantat din fondul social european prin care ne propunem dezvoltarea competentelor MAE, prin dezvoltarea unui program de mentorat, pregatirea profesionala a personalului.
• As vrea sa atrag atentia asupra serviciului e-consulat, initiat de predecesorul meu, acela de a primi prin telefon, prin SMS, la intrarea intr-o tara, informatiile necesare si datele de contact pentru a le facilita accesul la consulatele romanesti.
• Un obiectiv pe care diplomatia romaneasca nu il poate abandona e de a mentine in dialog, retorica si adresarile pe baza mandatulu, generarea de predictibilitate si stabilitate in mediul european si nord-atlantic in continua schimbare. 
• Profilul nostru in UE e grevat de perpetuarea unor concenptii incorecte. Trebuie sa acordam o mare atentie acestor evolutii. Avem de-a face, pe fondul crizei, cu reactii nationaliste. romanii din statele UE reprezinta o resursa importanta si nu o vulnerabilitate, imaginea lor e un argument de seriozitate si demnitate nationala si trebuie sa ne subsumam ca institutie acestei idei.
• In privinta diplomatiei economice in 2012 ne-am asteptat la rezultate. Vorbim despre relatii cu state mai indepartate Romaniei, dar sunt relatii cu traditie pe care, prin eforturi, le putem revigora.
• Impreuna cu dna Hillary Clinton am stabilit crearea unui grup de lucru privind ncluderea Romaniei in programul Visa Waiver. Rog sa nu fie uitat acest proiect cu diplomatia americana pentru ca poate fi un element hotarator in ceea ce priveste libera circulatie a romanilor in spatiul american.
• As transmite celor care vor prelua aceasta functie faptul ca MAE beneficiaza de un consiliu al fostilor ministri de externe din care fac parte Adrian Nastase, teodor Melescanu, Mihai Razvan Ungureanu, Lazar Comanescu si, cu voia dvs., ma inscriu si eu. Sunt toti fostii ministri de externe. Daca vor dori, ne pot folosi experiente, le voi sta la dispozitie cu o expertiza rezultata dintr-o experienta calita de perioade grele prin care a trecut Romania. Numerele noastre le au. Daca vor dori, le vom sta la dispozitie, daca nu vor dori, ne vom exprima in alte foruri.

BRD Nastase-Tiriac Trophy: Patru jucatori romani pe tabloul principal

Sambata a avut loc tragerea la sorti a tabloului principal de la "BRD Nastase-Tiriac Trophy", patru jucatori din Romania urmand sa evolueze incepand de luni. In primul tur, Adrian Ungur se va duela cu Dudi Sela, iar Marius Copil cu Tobias Kamke.

In turul doi vor intra direct jucatorii Gilles Simon, Florian Mayer, Jurgen Melzer si Viktor Troicki.

Cu cine vor juca sportivii din Romania:

Adrian Ungur - Dudi Sela
Marius Copil - Tobias Kamke
Gabriel Moraru - Lukasz Kubot
Victor Crivoi - Jucator din calificari.

Lista celor mai buni jucatori pe care ii vom vedea la Arenele BNR, in BRD Nastase Tiriac Trophy:

Gilles Simon, Franta, 15 ATP
Florian Mayer, Germania, 20 ATP
Jurgen Melzer, Austria, 29 ATP
Viktor Troicki, Serbia, 30 ATP
Marcos Baghdatis, Cipru, 40 ATP
Andreas Seppi, Italia, 44 ATP
Lukas Kubot, Polonia, 52 ATP
Ivan Dodig, Croatia, 57 ATP
Fabio Fognini, Italia, 60 ATP.

"BRD Nastase-Tiriac Trophy" se desfasoara in perioada 23-29 aprilie 2012, competitia fiind dotata cu premii totale in valoare de 450.000 de euro. 

Motocicleta Harley Davidson cu numere de Japonia descoperita acum cateva zile in Canada va fi inapoiata proprietarului

La doar cateva zile dupa gasirea motocicletei pe o plaja din Canada, reprezentantii Harley Davidson l-au descoperit pe posesor si fac demersurile pentru a-i inapoia vehiculul complet reparat, relateaza CBC

Posesorul motocicletei Harley Davidson este Ikuo Yokoyama, are 29 de ani si locuieste in orasul Yamamoto, unul dintre cel mai grav afectate de tsunamiul din luna martie. In urma cutremurului de anul trecut si-a pierdut casa, trei membri ai familiei iar in prezent locuieste intr-un adapost temporar. 

Ikuo considera descoperirea motocicletei un miracol si regreta ca nu i-a putut multumi barbatului care a gasit-o decat prin intermediul televiziunii. Vehiculul a fost luat de tsunami de langa casa in care locuia impreuna cu rulota in care era tinut. 

Japonezul a spus televiziunii americane ca are amintiri placute legate de motocicleta Harley pe care o cumparase in urma cu cinci ani si pe care a folosit-o pentru a face turul tarii. Atunci cand a fost intrebat daca vrea sa-i transmita ceva, tanarul a ras si a spus „Multumesc ca te-ai intors, prietene!“

Despre (in)corectitudinea sistemului electoral, arbitrariu si manipularea dimensiunii colegiului electoral

În această perioadă partidele politice discută iarăși despre schimbarea sistemului electoral pentru alegerea parlamentarilor. Nu doresc însă să discut despre motivatiile partidelor, ci despre principala problemă a actualului sistem electoral: faptul că anumiți candidați clasați pe primul loc în colegiile uninominale nu au primit mandat, în timp ce alții, clasați pe locurile 2, 3 sau chiar 4, s-au văzut premiați pentru această “performanță” cu fotoliul de parlamentar. În articol arăt care este dimensiunea la nivel național a acestui fenomen și care este explicația pentru această anomalie.

În partea a doua explic care este criteriul definitoriu după care doar unii candidați plasați pe locurile 2, 3 sau 4 primesc premiul cel mare, mandatul de parlamentar, în timp ce alții nu. Argumentez că acest criteriu este arbitrar și depinde enorm de manipularea dimensiunii colegiului electoral.

În cele din urmă, susțin că problemele actualului sistem electoral ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea dreptului de a alege și de a fi ales.

Cât de (in)corect este sistemul electoral din România?

Ce înseamnă însă corect sau incorect în raport cu sistemul electoral, se va întreba pe bună dreptate cititorul? În acest context, sunt multe dimensiuni ale cuvântului „corect”, însă mă voi referi doar la ceea ce a fost sesizat public de către presă sau de către politicieni ca fiind problematic și anume, faptul că anumiți candidați plasați pe locul 1 nu au primit mandatul, iar alții clasați pe locurile 2, 3 sau chiar 4 în colegiile uninominale, s-au ales cu un fotoliu de parlamentar.

În primul rând, haideți să vedem care este dimensiunea acestui fenomen, ca să nu credem că avem de-a face cu excepții sau cazuri izolate.

La Camera Deputaților este vorba de aproximativ 25% candidați clasați pe locurile 2, 3 sau chiar 4, care au primit mandate[i]:

Locul pe care s-a clasat candidatul în colegiul uninominal la Camera Deputaților Nr. de mandate % 1 238 75.32% 2 41 12.97% 3 31 9.81% 4 6 1.90%

La Senat este vorba de peste 30% candidați clasați pe locurile 2, 3 sau chiar 4, care au primit mandate:

Locul pe care s-a clasat candidatul în colegiul uninominal la Senat Nr. de mandate % 1 95 69.34% 2 29 21.17% 3 12 8.76% 4 1 0.73%

Așadar, în 25% din cazuri la Camera Deputaților și în 30% din cazuri la Senat, cei care au candidat cu gândul de a câștiga cât mai multe voturi în acel colegiu, cei care s-au străduit să convingă și au și reușit să obțină votul populației din acel colegiu, ieșind pe locul întâi, nu au primit mandatul pentru care s-au luptat și pentru care populația le-a dat majoritatea voturilor. În schimb, cei care nu au convins decât o mică parte a electoratului din acel colegiu – clasându-se pe locurile 2, 3 sau 4 – se văd puși în scaunul de reprezentant al națiunii în Parlament (distribuția pe partide politice este în Anexa 1).

Aveți senzația că ceva nedrept se întâmplă, că ceva nu e chiar corect? Nu, vor spune preopinenții actualului sistem electoral: este corect, deoarece ceea ce se votează de fapt, este o listă de partid. Și au dreptate, în realitate, votul se duce către lista de partid. Lista de partid? Unde este lista de partid și de ce nu apare ea simplu și transparent  pe buletinul de vot? Ni s-a spus că este un scrutin uninominal? Și ce înseamnă acest „de fapt”? Ce înseamnă acest „în realitate”? Care este realitatea, începem sa ne întrebăm filozofic?!

O problemă de taxonomie

Originalitatea sistemului electoral din Romania presupune și anumite probleme de clasificare. În celebra sa carte, Modele ale Democrației, Arend Lijphart[ii] împarte sistemele electorale în majoritare și proporționale. Sistemele electorale proporționale sunt, la rândul lor, de mai multe tipuri:

-        reprezentarea proporțională pe lista de partid (așa cum a fost până în 2008 și în România);

-        formula proporțională mixtă (proporțional pe listă și regula pluralității) – ex. modelul german;

-        votul unic transferabil[iii].

Aparent, noul sistem electoral din România, nu se încadrează în nici una din aceste sub-categorii din cadrul modelelor proporționale. Nu este vorba nici de vot unic transferabil, nu este nici o soluție mixtă (deși foarte multă lume l-a etichetat astfel, mai ales jurnaliștii) și cu atât mai puțin pare a fi un sistem pe listă de partid, având în vedere că se votează direct candidații.

Totuși, datorită modului de distribuire a mandatelor la nivel de circumscripție, ceea ce se votează este o listă, chiar dacă nu este tiparită ca atare pe buletinul de vot (o realitate mai profundă decât ceea ce e tipărit pe buletinul de vot!). Votul pentru un candidat este, în primul rând, un vot pentru partidul candidatului repectiv și, mai precis, este un vot pentru toți candidații partidului respectiv din acel județ. Votul direct pentru un candidat contează doar în măsura în care, astfel, vor fi ierahizați candidații din județul respectiv.

Ce votăm de fapt și ce alegem de fapt?

Din perspectiva teoriei alegerii sociale, acestă problemă ar putea fi explicată prin modul în care definim domeniul sau mediul în care se desfășoară alegerile.

-        Dacă privim din perspectiva modului în care votăm, al scrutinului, domeniul în care se desfășoară alegerile este dat de alternativele prezente în fața alegătorului în campania electorală și pe buletinul de vot: candidații în colegiile uninominale.

-        Dacă privim din perspectiva modului de alocare a mandatelor, domeniul în care se desfășoară alegerile este dat de partidele politice concurente (pentru care candidații candidează) la nivelul circumscripției electorale, adică la nivel județean. Partidul înseamnă, în acest al doilea caz, lista candidaților din județul respectiv.

Definirea domeniului de desfășurare a alegerilor este importantă pentru a vedea în ce măsură se aplică sau nu anumite principii general acceptate, cum ar fi cele propuse de K.J. Arrow, în Values and Collective decision-making[iv]. În acest caz, relevant este mai ales principiul independenței alternativelor irelevante[v].

Pentru a da un exemplu, acest principiu ne spune ca dacă avem de ales între ardei gras, orez sau prune un pic stricate, alegerea noastră pentru una dintre aceste alternative nu trebuie să depindă de preferința vecinilor pentru cireșe, să zicem. Astfel, dacă majoritatea dintre noi ar prefera ardei gras, nu e normal să mâncăm pere un pic stricate pentru că vecinilor noștri le plac cireșele.

În cazul sistemului electoral pentru alegerea parlamentarilor, însă, alegerea socială într-un anumit colegiu uninominal, alegerea candidatului care primeste mandatul aferent acelui colegiu va depinde și de alte elemente, aflate în afara domeniului colegiului uninominal respectiv.[vi]

Alegerea socială depinde de:

-        cât de multe voturi câștigă partidul în județul respectiv – pentru că astfel, partidul din care fac parte candidații respectivi, va avea mai multe sau mai puține mandate;

-        de cât de multe/puține voturi primește fiecare candidat din partea aceluiași partid din alte colegii uninominale – pentru că, astfel, un candidat se poate afla mai sus sau mai jos pe clasamentul la nivel județean al partidului său;

-        cât de mare/mic este colegiul uninominal respectiv – pentru că mărimea determină șansa de a intra la redistribuiri sau nu. Acest aspect este explicat pe larg mai jos.

Dacă ducem paralela gastronomică mai departe, putem să ne imaginăm că vecinii noștri au la rândul lor de ales între cireșe, grâu și roșii crude și preferă pe primul loc cireșele, pe locul doi roșiile crude și pe locul trei grâul. Ei, însă, s-ar putea să mânânce roșii crude, pentru că alți vecini (din alt colegiu) preferă într-o anumită măsură castraveții.

Vom sfârși, până la urmă, să mâncăm prune un pic stricate și roșii crude, doar pentru că alți vecini (din alte colegii uninominale) au preferat (sau chiar NU au preferat) cireșe și castraveți. Motivul fiind acela că, dacă tot nu mâncăm cireșe, măcar să mâncăm prune stricate, pentru ca tot fructe sunt. Dacă înlocuim castraveții și cireșele cu candidații în colegii uninominale, iar categoriile fructe, cereale și legume cu partidele politice, vom avea o imagine plastică, dar nu mai puțin reprezentativă a actualului sistem electoral.

Ce se întâmplă cu votul nostru?

După ce am văzut că în multe cazuri candidatul pe care l-am votat pe prima poziție nu este ales, se pune întrebarea ce se întâmplă cu voturile pe care el/ea le-a primit? Cine beneficiază de aceste voturi? Răspunsul imediat și corect este: partidul candidatului respectiv. Însă, marea întrebare este CINE anume dintre candidații partidului respectiv? CINE primește premiul, fotoliul de parlamentar pentru care atâția oameni politici se zbat? CINE din partidul x este, de fapt, beneficiarul votului meu?

Răspunsul trist este că mandatul nu-l primește cel mai bun din lista respectivă (”bun” definit ca număr de voturi atrase), ci se duce într-o anumită măsură la întâmplare, într-o altă măsură către cei care și-au ales colegiul potrivit.

Ce înseamnă să-ți alegi colegiul potrivit?

Înseamnă să-ți alegi un colegiu cu număr mare de alegători, dacă ești candidat din partea unui partid aflat în topul preferințelor și să-ți alegi un colegiu cu număr mic de alegători, dacă ești candidatul unui partid aflat pe locul doi sau trei în preferințele electoratului (iar scorul candidatului va fi similar cu cel al partidului).

Acest lucru este necesar, deoarece mandatele se împart în funcție de locul pe care fiecare îl ocupă pe lista de partid, iar locul pe lista de partid e dat de numărul de voturi luat de fiecare candidat. Astfel, în colegiile mari, candidații aflați pe primul loc vor avea multe voturi, după cum candidații ce au luat primul loc într-un colegiu mic, vor avea mai puține voturi. De aceea, colegiile mari vor fi luate de candidații partidelor din top 1.

Pe de altă parte, în cazul candidaților aflați pe pozițiile 3 sau 4 în colegiul uninominal, va fi cu atât mai dificil să primească mandatul (cuvenit partidului respectiv, conform alocării proporționale a mandatelor) cu cât dimensiunea colegiului este mai mare, deoarece colegiile mari vor fi luate de candidații aflați pe primele locuri, din partidele aflate pe primele locuri.

Pentru a verifica acest lucru, am realizat o corelație între dimensiunea colegiului uninominal și locul ocupat în colegiu de către candidatul care a obținut mandatul. În primul rând, pentru fiecare județ s-a calculat media dimensiunii colegiilor raportată la numărul de alegători înscriși pe liste.

Apoi, am ordonat candidații câștigători, astfel: deasupra liniei 0 sunt colegiile peste medie, sub linia 0 sunt colegiile sub media pe județ, împărțite pe grupe de candidați care au primit mandat în funcție de locul pe care s-au plasat (figura 1).

Camera Deputaților:

Senat:

Ceea ce putem observa este ca datorită modului de distribuire a mandatelor la nivel județean, candidații clasați pe locurile 3 și 4 trebuie să fie, de regulă, într-un colegiu de dimensiune sub medie pentru a primi mandatul.

Studiu de c(h)az

Un caz exemplar pentru această situație se poate constata la nivelul colegiului numărul 1 pentru Camera Deputaților, unul dintre cele mai mici colegii din București, unde a candidat Bogdan Olteanu (coodonatorul politic al campaniei electorale) și care, deși, s-a clasat pe locul 3, cu 3793 voturi a câștigat mandatul de parlamentar. În schimb, alți candidați ai PNL, care au avut voturi mai multe, nu au primit mandat. (Anexa 2, lista cu colegiile, partidele și voturile obținute în București pentru Camera Deputaților 2008)

Toți cei cinci candidați care au primit mandat la Camera Deputaților din partea PNL, au fost candidați în colegii de dimensiune mică, aflate sub media pe București.

În același timp, candidații partidului aflat pe locul I, PD-L, sunt evident avantajați, dacă candidează în colegii mari și nu au aproape nici o șansă dacă candidează în colegii mici.

În București, însă, apar o serie de anomalii care conduc mai degrabă la întrebarea dacă, în unele cazuri, nu a fost vorba de un calcul precis (ca să ne exprimăm delicat) al politicienilor, atunci când a fost delimitate colegiile uninominale. Cazul sectorului 1 și cazul sectorului 5 sunt foarte interesante. În sectorul 1, avem trei colegii uninominale foarte mici (între 38.702 și 44.808 alegatori) în care au candidat și au primit mandat doi reprezentanți marcanți ai PNL, Bogdan Olteanu și Ludovic Orban și unul foarte mare, dublu decât restul (85.643 alegători) în care a candidat unul dintre cei mai vechi membri PD-L, dl. Costică Canacheu. Foarte interesant de subliniat este că în colegiul mare nu a candidat nici o personalitate a PNL, iar în colegiile mici nici o personalitate a PD-L.[vii]

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Prima tara din Orientul Mijlociu disponibila pe Google Street View. Ne le mai pasa de teroristi

Dupa luni de consultari cu oficialii israelieni din domeniul securitatii, Google si-a lansat popularul serviciu Street View in trei dintre cele mai mari orase ale Israelului.

Acest serviciu online ofera imagini din viata de zi cu zi, dar si zone atacate si site-uri religioase din Tara Sfanta. Din motive de siguranta, anumite zone - precum cea a ministerului Apararii din Tel Aviv si locuinta premierului din Ierusalim - au fost cenzurate.

Google Street View este un serviciu disponibil in peste 30 de tari si nu s-a lansat pana acum in Israel din cauza temerirlor ca imaginile de pe strazi ar putea fi folosite de teroristi. De exemplu, grupul militant Jihadul Islamic din Fasia Gaza a sustinut ca a folosit imagini din Google Earth, pentru a ataca cu rachete Israelul. Anul trecut insa, in luna august, dupa ce reprezentantii guvernului israelian au discutat timp de 6 luni pe baza chestiunilor legate de securitate, s-a ajuns la un acord cu Google.

Fara publicitate, serviciul a fost lansat in urma cu o saptamana, iar duminica s-a anuntat oficial, potrivit Bloomberg Businessweek. Imaginile folosite la Street View au fost realizate cu ajutorul unor camere speciale montate pe niste autoturisme.

Israelul este prima tara din Orientul Mijlociu care "isi ofera" strazile si cladirile pe internet. De asemenea, Muzeul National al Irakului este disponibil pe Street View. Imaginile date publicitatii duminica au aratat scene specifice din viata unui oras - biciclete parcate langa cladirile din Tel Aviv, turisti care se bucura de soare pe plajele din Haifa si aglomerari pe Via Dolora, drumul pe care se spune ca a mers Isus inainte de a fi crucificat in vechiul oras al Ierusalimului.

In plus, primarul Tel Avivului, Ron Huldai, a spus ca nu exista motive de ingrijorare in orasul sau, care, in trecut, a fost tinta atacurilor sinucigase in autobuze si restaurante. El a declarat ca militantii extremisti cunosc oricum Tel Aviv-ul, fara sa aiba nevoie de Google Street View.

Nu toti israelienii s-au aratat fericiti. Locotenent-colonelul in rezerva Mordechai Kedar, care a lucrat 25 de ani in serviciul de informatii al Israelului, este de parere ca acest serviciu online va constitui in avantaj pentru cei care vor sa atace Israelul. "Il vor folosi zilnic. In fiecare zi in care Street View este online, creeaza probleme". Reprezentantul diviziei Google in Israel, Meir Brand, a anuntat ca si alte orase vor fi incluse in Street View in curand, printre care Beersheba, Nazaret si Eilat.

​UE are in vedere un acord de sustinere a relansarii, pe fondul performantelor slabe ale economiei

Uniunea Europeana s-ar putea dota, pe langa tratatul fiscal, cu un acord de sustinere a cresterii economice, in contextul in care, pana in prezent, blocul comunitar s-a concentrat preponderent pe contracararea crizei datoriilor suverane, a declarat un oficial al guvernului german, citat de Bloomberg.

Pasii pentru sprijinirea competitivitatii alaturi de reformele structurale sunt de asteptat sa ofere premisele necesare pentru crestere, avand un termen limita pentru implementare pana la summitul liderilor G20 din Mexic, din 18-19 iunie, a afirmat acest oficial, care a dorit sa-si pastreze anonimatul deoarece in acest moment discutiile sunt private si in curs de desfasurare.

Aceasta schimbare a fost semnalata miercuri de presedintele Bancii Centrale Europene, Mario Draghi, care a solicitat un "acord al cresterii" si care a fost aprobat si de cancelarul german Angela Merkel.

Francois Hollande, castigatorul primului tur al alegerilor prezidentiale din Franta, a profitat de remarcile lui Draghi spunand ca este nevoie de unele modificari ale tratatului pentru a promova cresterea.

Comentariul lui Draghi "ilustreaza dimensiunea ingrijorarilor BCE cu privire la perspectivele slabe pentru economia zonei euro", a afirmat Julian Callow, economis sef al Barclays Capital din Londra. "Acest lucru poate fi probabil un apel catre Germania pentru a oferi stimulente fiscale mai mari, dat fiind deficitul sau bugetar redus".

Germania, cea mai mare economie din Europa si cel mai mare contribuitor la ajutoarele financiare destinate Greciei, Portugaliei si Irlandei, se confrunta cu presiuni din intreaga regiune pentru a relaxa accentul pus pe austeritate, dupa ce BCE a esuat prin operatiunile sale sa stopeze criza care ameninta Spania si Italia.

Europa are nevoie de crestere "in modul in care Mario Draghi, presedintele BCE, l-a afirmat astazi, acesta este in sensul reformelor structurale", a declarat cancelarul Angela Merkel, la o conferinta a blocului Crestin Democrat desfasurata miercuri la Berlin. Merkel a raspuns le solicitarea adresata de Draghi liderilor europeni pentru extinderea raspunsului in fata reducerii datoriei si deficitelor, obiectivul precizat de pactul fiscal promovat de Germania si semnat in martie de liderii zonei euro.

"Am avut un acord fiscal", a spus Draghi. "Acum, cel mai mult ma gnadesc la nevoia unui acord al cresterii".

Hollande a profitat de aceste comentarii pentru a afirma ca Franta nu va ratifica pactul fiscal in forma sa actuala, daca va fi ales in functia de presedinte.

"Principalul risc in aceasta perioada este acela ca economia europeana sa ramana in recesiune, din cauza creditului insuficient oferit companiilor", a mentionat candidatul socialist la o conferinta in Paris.

Pactul cresterii poate lua forma unei anexe la pactul fiscal si ar putea contine recomandari specifice pentru fiecare tara, in sensul incurajarii masurilor de crestere economica, a precizat oficialul german.

"Noul cadru european este disciplina fiscala si cresterea economica", a afirmat Douglas Borthwick, de la Faros Trading LLC din Stamford, Connecticut, intr-un email transmis Bloomberg.

Liderii zonei incearca sa identifice un compromis intre promovarea cresterii economice si reducerile bugetare, promovate pentru a satisface prioritatile Germaniei si pentru a stabiliza pietele. La summitul din martie 2011 acestia au aprobat solicitarile Angelei Merkel pentru pactul privind competitivitatea, care stabilea tinte in unele chestiuni precum reducerea costului cu forta de munca si majorarea varstei de pensionare.

Liderul UE a cerut miercuri o crestere cu 6,8% a bugetului european, la 138 de miliarde de dolari pentru 2013, provocand tarile contributoare sa furnizeze mai multi bani la bugetul UE, intr-o perioada de austeritate si recesiune.

"Avem nevoie de crestere in forma unor initiative sustenabile, nu doar simple programe de stimulare care doar majoreaza datoriile guvernamentale", a afirmat Merkel, la Berlin.

Germania a privit intotdeauna reducerea datoriei publice, alaturi de masuri de sprijinire a cresterii economie, drept un element cheie pentru a recastiga increderea pietelor, afectata pe parcursul crizei datoriilor, a afirmat si Thomas Steffen, adjunct al ministerului de finante.

Bataie crunta incasata de o familie din Cluj. Se pare ca ar fi o reglare de conturi

Atac fulgerator si extrem de violent intr-un bloc din Cluj.
Trei indivizi mascati au patruns in apartamentul unei familii care face afaceri cu masini de lux. Imprundenta, proprietara le-a deschis necunoscutilor usa, fara sa se uite pe vizor.

In secundele urmatoare talharii i-au batut crunt pe cei trei oameni aflati in casa: un barbat, sotia acestuia si fiul lor, in varsta de 24 de ani. Tanarul a apucat sa puna mana pe un pistol cu bile si a tras. Speriati, hotii au reusit sa scape, dar in goana au desfigurat-o si pe vecina victimelor care iesise alertata de zgomote.

Atacul a avut loc dimineata, la ora 9:00, intr-un bloc din cartierul Marasti. Locatara a avut ghinionul sa le iasa in cale fugarilor si s-a ales cu un pumn in plina figura, care a lasat-o inconstienta.

Pe cei trei membri ai familei atacate medicii de pe ambulanta i-au gasit in stare de soc, plini de rani si vanatai. Familia atacata de cei trei a fost transportata de urgenta la spital.

 Politistii de la IPJ Cluj, care cerceteaza acest caz, spun ca au deja un cerc de suspecti pe baza declaratiilor date de membrii familiei. Acestia au fost externati deja.

Desi au fost batuti crunt, vietile lor nu sunt in pericol.

Surse din randul anchetatorilor cred ca la mijloc este o rafuiala legata de un autoturism foarte scump adus din Germania.

Autorii atacului sunt cautati si la aceasta ora. Printre suspecti se numara si un barbat mai corpolent si nu este exclus ca unul dintre ei sa fie ranit destul de grav, dupa ce a fost impuscat in piept

 

Cine a depus oferte pentru Oltchim: o companie rusa, actionarul minoritar PCC din Germania si doua companii romanesti

Patru companii (doua straine si doua romanesti) au depus oferte "preliminare si neangajante" pentru privatizarea Oltchim, anunta Ministerul Economiei. Cele patru companii sint: S.C. PEGAMONT S.A. Ploiesti (Romania), PCC SE (Germania), S.C. AISA INVEST S.A. (Romania) si TISE JSC (Rusia). Statul vrea sa vinda tot pachetul de actiuni pe care-l detine la Oltchim, adica 54,8062% din capitalul social actual.

"In aproximativ doua saptamani va fi elaborat caietul de sarcini, in care va fi inclus si pretul de pornire a licitatiei. Dupa aceasta etapa va urma o perioada de 30 de zile in care companiile vor putea depune ofertele angajante", a declarat pentru Mediafax Florin Vladan, seful Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI).

Metoda de privatizare este o metoda combinata: negociere pe baza de oferte preliminare si neangajante, urmata de licitatie cu oferta in plic. Urmeaza ca, pe baza discutiilor si a negocierii ofertelor preliminare si neangajante depuse de cei patru potentiali investitori, sa se finalizeze Dosarul de Prezentare in vederea organizarii licitatiei cu oferta in plic", anunta Ministerul Economiei intr-un comunicat remis redactiei.

Cine sint petitorii Oltchim

TISE JSC este o companie rusa fondata in 2003 in urma unui parteneriat intre trei companii ruse cu capital de stat (Tehnopromexport, Zarubejneft si Zarubejneftegaz). Zarubejneftegaz este o filiala a Gazprom.

TISE are ca obiect de activitate, potrivit site-ului propriu, productia si operarea facilitatilor de energie electrica, dar si a unor lucrari in idustria gazelor si petrolului. TISE si-a anuntat intentia de a participa la privatizarea Oltchim inca din noiembrie 2011.

Stefan Vuza / SCR Grup SC Aisa Invest este controlata indirect de omul de afaceri Stefan Vuza si administreaza grupul de firme Serviciile Comerciale Romane (SCR), scrie Mediafax. Din grupul SCR fac parte firmele Chimcomplex Borzesti, Somes Dej, Iaritex, Uzuc Ploiesti, Nova Textile Bumbac Pitesti, Sinterom Cluj-Napoca, Caromet Caransebes, Contactoare Buzau si Inav Bucuresti.

Mircea Apostolescu SC Pegamont SA este o companie din Ploiesti controlata persoana Mircea Apostolescu, care e si administratorul firmei. Potrivit site-ului companiei, Pegamont SA a executat lucrari de constructii - montaj pentru Petrom, Rompetrol, Transgaz, Petromservice.

PCC SE (Germania) este actionar minoritar la Oltchim Ramnicu Valcea, detinind 18,3% din actiuni.